miercuri, 27 noiembrie 2013

                                     Planificarea lecției  - MEMORIA




Obiective :


Oo1: sǎ defineascǎ memoria : “proces de întipǎrire, stocare şi reactualizare a informaţiilor”;
Oo2:sǎ analizeze procesele memoriei: întipǎrirea, stocarea şi reactualizarea informaţiilor;
Oo3:sǎ explice caracteristicile memoriei;: enumerarea lor : caracter activ,selectiv,situational,,inteligibil
Oo4:sǎ ilustreze formele memoriei prin exemple din experienţa personalǎ;



Metode didactice:


1. Conversația (10min)
Salutul. Verificarea prezenței, de asemenea se creează și condițiile optime pentru desfașurarea orei.


2. Predare prin întrebări(15 minute)
Prin această metodă, se urmăreşte atingerea obiectivului 2 şi 3.
Conţinutul : Se vor adresa următoarele întrebări clasei:
Ce credeţi că reprezintă memoria?
Câte tipuri de memorie cunoaşteţi?
Elevii vor fi puşi să lucreze în grupuri de câte 5 persoane, fiecare grupă fiind nevoită să răspundă acestor întrebări. După ce sunt lăsaţi 10 minute să lucreze şi să reflecteze asupra acestor chestiuni, în 5 minute elevii vor prezenta printr-un reprezentant ceea ce au rezolvat, iar răspunsurile fiecărei grupe vor fi comentate, discutate de ceilalţi elevi.


3. Întrebări pe baza textului (15 minute)
Prin această metodă, se vor atinge obiectivele 2, 3, 4, .
Conţinutul: Elevii vor rămâne tot în grupuri de 5 persoane, fiecare grupă va primi o foaie cu schema lecţiei (definiţia memoriei, trăsăturile memoriei, tipurile de memorie, ). Ca sarcină, elevii vor avea de citit textul, de subliniat punctele cheie, să formuleze păreri cu privire la tipurile de memorie pe care le utilizează cel mai des, să reflecteze asupra importanţei uitării.


4. Expunere prin desene şi filme (10 minute)
Prin această metodă, toate obiectivele vor fi atinse, întrucât desenele şi filmele au rolul de a aprofunda, de a întări cunoştinţele elevilor, de a le fixa cunoştinţele, lucruri care înglobeză toate obiectivele prezentate.
Conţinutul: În 4 minute, li se va înfăţişa elevilor un desen (schemă) care înfăţişează particularităţile materialului de memorat , iar în 11 minute vor vedea un mic film legat de principale metode pe care ar trebui să le folosească pentru a ţine minte mai uşor, pentru a împiedica intervenţia uitării.



Introducere :


Cu ajutorul proceselor de cunoaștere, omul are posibilitatea să reacționeze la acele însușiri ale obiectelor care acționează nemijlocit “ aici” și “ acum” asupra organelor de simt, astfel încât el poate să trăiască în prezent. Omul, pe lângă multe alte capacitati de care dispune (de a simți, gândi, vorbi, imagina, dori, voi) o posedă și pe aceea de a reține, conserva și reutiliza propria sa experiența iar acest lucru este realizat cu ajutorul memoriei.


Definiție :
Memoria este procesul psihic de întipărire ,stocare( depozitare) și reactualizare a informațiilor.
Memoria este acel proces psihic care constă în întipărirea, recunoașterea și reproducerea senzațiilor, sentimentelor, mișcărilor, cunoștințelor etc. din trecut. Memoria definește dimensiunea temporală a organizării noastre psihice cât și integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal – trecut, prezent, viitor.


Caracteristici :


Ø   Memoria nu este un simplu mecanism psihic de întipărire, stocare și reactulizare a informațiilor, ci și un mecanism psihic strcturant, constructiv și creativ.
Ø  In timp ce la animale ea se află în strânsă legatură cu semnificația biologică a stimulilor, la om ea are o semnificație strict socială a obiectelor .
Ø  Memoria are un caracter mijlocit, prin acțiunea psihică internă, subiectivă, în cele din urmă, cuvântul și gândul devenind mijlocitoare.
Ø  Memoria capătă un caracter logic, rational și conștient, ea presupunând înțelegerea celor memorate și reactualizate.
Ø  Memoria este implicată în marile comportamente ale vieții omului: cunoaștere și învătare, întelegere și rezolvare de probleme , inteligența și creativitate.
Ø  În consecință, memoria este cea care sudează elementele anterioare de cele care vor uma, cea care da posibilitatea reanalizării unor date anterioare ale cunoașterii, care împinge cunoașterea mai departe.
Ø  Memoria adaugă o nouă dimensiune vieții psihice, care îi asigură continuitatea.
Ø  Ea se află în strânsă interacțiune și interdependență cu toate celelalte procese, însușiri și capacitate psihice fiind influețată și influențând la rândul ei.



Procesele memoriei :


Procesele memorie se desfășoară atât în legatură cu reflectarea senzorială cât și în legatură cu procesele de gândire și de limbaj, la unii oameni predominând memoria senzorial-intuitivă, la alții cea verbal-abstractă.



1. Encodarea (întipărire) :
• Encodarea este procesul prin intermediul căruia informația este tradusă într-o forma care-i permite pătrunderea în sistemul mnezic. Computerul transformă informația în semnale electronice, omul în imagini sau în unităti cu sens.


2. Stocarea (păstrare):
• Stocarea informațiilor este procesul de păstrare în  memorie a informațiilor până când vom avea nevoie din nou de ele și le vom reactualiza. Principala problemă pe care le ridica stocarea sunt durata și forma ei.
• Dupa durata se clasifică în:
- stocarea de scurta durata (SSD)
- stocarea de lunga durata (SLD) fiind de doua feluri:
- vizuală
- verbală
• S-a remarcat în urma unor experimente că diverse litere erau mai rapid uitate de subiecți dacă acestora li se cerea să facă o serie de calcule mintale, fapt care le-a permis să considere că informația staționează un timp oarecare în minte apoi se șterge. ‘’Transferul” de informații din memoria de scurtă durată în memoria de lunga durata. Fără memorie, omul ar trăi un continuu prezent, viața sa psihică ar fi haotică, spontană fără stabilitate, durabilitate și finalitate în timp.
• Informațiile importante sunt “transferate” gradual din memoria de scurtă durată în memoria de lungă durată. Cu cât informația este repetată mai mult sau folosită, cu atât sunt șansele mai mari ca acestea să fie stocate.
• Oamenii rețin mai ușor dacă știu ceva despre acel lucru. Informația are astfel un înțeles și poate fi conectată mental la alte date referitoare, care se află deja în memoria pe termen lung. Din acest motiv persoanele cu o memorie bogată rețin mai repede.



3. Reactualizarea


• Reactualizarea informațiilor, numită și reamintire, constă în scoaterea la iveală a informațiilor memorate și păstrate în vederea utilizării, valorificării lor. Ea se realizează prin recunoașteri și reproduceri, prima se realizează în prezentă obiectului, iar a-2-a în absența lui. Recunoașterea presupunând procese de percepție, cealaltă implicând intervenția unor procese de gândire.


Formele memoriei :


Cu privire la formele memoriei, cei mai mulți psihologi disting intre:
-        memorie de foarte scurta durată(memoria senzorială);
-        memoria de scurtă durată;
-        memorie de lungă durată.;
1.     Memoria senzorială constă în parcurgerea drumului de către excitația provocată de organele de simț până la nivelul cortextului, drum a cărui durată este între 0.20-0.30 sec. Se referă la scurta inerție a simulării.
2.     Memoria de scurtă durată constă în fixarea unei părti din simulările senzoriale, care se păstrează ca imagine la acest nivel, până la 18 sec. Caracteristica sa este limitarea ca volum și durată a conservării.
3.     Memoria de lungă durată(nelimitată)presupune o persistență foarte mare a informației. Se ajunge la acest tip de memorie prin mijlocirea memoriei de scurtă durată, prin repetiții,asociații, încărcatură emoțională, înțelegere, legături logice. Continuitatea se manifestă prin prelucrarea informației la nivel cognitiv, semantic(intervenind gândirea și limbajul). Memoria de lungă durată nu este unitară. Se pot distinge memoria episodică și memoria semantică.
4.     Memoria episodică se referă la evenimente trăite personal de un subiect, fiind alcatuită din fapte și întâmplări localizabile în spațiu și timp.
5.     Memoria semantică este alcatuită din fapte, idei, concepte cu referire la ceea ce este general, opuse singularului, individualului. Imaginea lui Moș Crăciun cu sacul cu daruri lângă pomul de iarnă împreună cu familia, este o imagine personală spre deosebire de termenii generali fără nici o conotație specifică de ``Moș Crăciun`` și ``pom de iarnă.
6.     Așadar memoria se conturează ca o componentă esențială a vieții noastre cotidiene.
Memoria o regăsim ca:
-        Memorie imaginativă-prin conservarea, reproducerea imaginilor trecutului;
-        Memorie verbal-logică-prin conservarea ideilor, informațiilor;
-        Memorie afectiva- retrăirea emoțiilor trecute;
-        Memorie motorie-prin conservarea și actualizarea mișcărilor.
În raport cu personalitatea,orice teorie  explicativă asupra acesteia trebuie să recunoască rolul fundamental  al memoriei, fără de care nu s-ar putea susține persistența și constanța trăsăturilor de personalitate.
                                                       


 Anexa nr. 1
                                               Exerciţiu de memorie


Le citesc elevilor, rar, următoarea listă de cuvinte, pe care au sarcina să o memoreze:
  - elefanţi                            - călcau
  - speriaţi                            - mici
  - flăcări                              - apărare
  - iepuraşi                           - picioare
  - cenuşii                              - lipsiţi
  - violente                             - mari
Cer elevilor să noteze pe caiet cuvintele pe care le-au reţinut şi verific numărul cuvintelor corect reţinute.
Le dictez apoi o propoziţie alcătuită cu ajutorul cuvintelor din lista anterioară şi le cer să o reproducă, notând-o pe caiet.
„Elefanţii mari, cenuşii, speriaţi de flăcările violente, călcau în picioare iepuraşii mici lipsiţi de apărare”.
Compar apoi rezultatele şi  subliniez faptul că, deşi cuvintele din lista prezentată aveau un sens foarte clar, lista ca atare era lipsită de sens, pe când în cea de-a doua situaţie, alcătuirea unei propoziţii ce stabileşte relaţii strânse între cuvinte a uşurat foarte mult procesul memoriei.




                                                      ANEXA NR. 2

                                                      SCHEMA LECŢIEI
DEFINIŢIE:
Memoria este procesul psihic care asigurǎ întipǎrirea, stocarea şi reactualizarea experienţei anterioare.


PROCESELE MEMORIEI : 
-întipărire ;
-păstrare;
-reactualizare ;


CARACTERISTICILE MEMORIEI:
Memoria umanǎ este un proces:
-    activ;
-    selectiv;
-   inteligibil.
-    mijlocit;
FORMELE MEMORIEI:
-  memoria senzorialǎ (de foarte scurtǎ duratǎ);
-  memoria de scurtǎ duratǎ;
-  memoria de lungǎ duratǎ
- memoria episodica;
- meomoria semantică;-
- memorie mecanică
- memorie logică , etc
Bibliografie : Zlate, M. - Fundamentele Psihologiei, Editura Polirom, Iasi
                         Aniţei, M., 2010, Fundamentele psihologiei, Ed. Universitară, Bucureşti