“Natura ne aseamǎnǎ.
Educația ne deosebeşte.”
Şi ca sǎ ne putem deosebi, este absolut necesar ca toți sǎ beneficiem de o educație. Nu diferențele sociale sunt cele care conteazǎ, ci ceea ce suntem, educația pe care o primim şi modul de a ne comporta cu ceilalți.
Copiii de etnie romă se lovesc însǎ, de
toate barierele care îi împiedică pe ceilalţi copii dezavantajaţi să obţină o
educaţie bună, adeseori chiar în proporţie mai ridicată.De obicei, trăiesc
în comunităţi defavorizate, cu rate ale sărăciei de patru ori mai ridicate
decât media naţională. Lipsa hainelor sau a echipamentului corespunzător poate
determina părinţii rromi să nu îşi trimită copiii la şcoală. Discriminarea şi
excluderea socială sunt încă fenomene des întâlnite: în unele şcoli, copiii
rromi sunt segregaţi de efectivul majoritar de elevi, în timp ce şcolile
frecventate de un număr mare de rromi se află, în general, într-o condiţie mai
proastă decât alte unităţi de învăţământ.
În societatea românească, multe
dintre figurile cele mai înstărite sunt relativ lipsite de educaţie. Acest
lucru este accentuat în comunitatea romă, iar părinţii conferă o valoare mai
scăzută participării la educaţie a copilului lor decât ajutorului financiar pe
care acesta îl poate acorda familiei.
Mediatorii şcolari din comunitățile de
rromi reprezintă o legătură esenţială între sistemul de învăţământ şi familii,
dar acest rol este adesea greu de îndeplinit atât din cauza lipsei de candidaţi
calificaţi (liceul este o condiţie obligatorie), cât şi a reducerilor bugetare.
Un alt obicei rrom care poate sta în calea educaţiei copiilor este căsătoria şi
sarcinile timpurii (care nu sunt frecvente, dar afectează în mod semnificativ
fetele). Fetele rrome sunt uneori ţinute acasă pentru a avea grijă de fraţii mai
mici.
Problemele cu care populația rromǎ s-a confruntat în Romania, în epoca
modernǎ, pânǎ în ziua de azi, au fost şi sunt cam aceleaşi peste tot în lume.
Cred, cǎ explicația pentru situația de azi nu se gǎseşte doar în discriminare,
cum afirmǎ anumite grupuri de presiune, care explicǎ aşa-numita “problemǎ a
rromilor” exclusiv prin rasismul şi intoleranța majoritǎrilor. Cred cǎ ar trebui
luate în seamǎ şi unele trǎsǎturi care țin de cultura romilor, care, aşa cum
dovedeşte istoria lor, la presiunile venite din partea societǎții majoritare au
rǎspuns de multe ori tocmai prin refuzul integrǎrii. Este vorba şi de faptul cǎ
societatea majoritarǎ nu a asigurat totdeauna condiții pentru evoluția romilor
în sensul modernizǎrii.
Sper ca pe viitor situația sǎ se schimbe
şi sǎ putem conştientiza faptul cǎ suntem toți la fel, suntem oameni şi nu
putem dovedi asta decât prin solidaritate şi întelegere fațǎ de tot ceea ce
este în jurul nostru.
Bibliografie:
1.PARTICIPAREA LA EDUCAŢIE
A COPIILOR RROMI
PROBLEME, SOLUŢII, ACTORI
Autori:
Mihaela Jigău – coordonator
Mihai Surdu - coordonator
Magda Balica
Ciprian Fartuşnic
Irina Horga
Laura Surdu
Consultanţi:
Cezar Bîrzea – Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Maria Ionescu – Oficiul Naţional pentru Romi
Ioan Mărginean – Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii
Filip Stanciu – Ministerul Educaţiei şi Cercetării
2.RROMII ȘI EDUCAȚIA
Autori:
Eniko Vincze & Hajnalka Harbula
Bibliografie:
1.PARTICIPAREA LA EDUCAŢIE
A COPIILOR RROMI
PROBLEME, SOLUŢII, ACTORI
Autori:
Mihaela Jigău – coordonator
Mihai Surdu - coordonator
Magda Balica
Ciprian Fartuşnic
Irina Horga
Laura Surdu
Consultanţi:
Cezar Bîrzea – Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Maria Ionescu – Oficiul Naţional pentru Romi
Ioan Mărginean – Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii
Filip Stanciu – Ministerul Educaţiei şi Cercetării
2.RROMII ȘI EDUCAȚIA
Autori:
Eniko Vincze & Hajnalka Harbula
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu